1 D upă toate acestea, Absalom şi-a făcut rost de un car, de cai şi de cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.

Oo taas dabadeedna Absaaloom ayaa diyaarsaday gaadhifardood iyo fardo, iyo konton nin oo hortiisa orodda.

2 S e trezea dis-de-dimineaţă şi stătea pe marginea drumului care ducea spre poarta cetăţii. Oricine venea la rege cu vreo neînţelegere pe care acesta s-o judece, Absalom îl chema şi-l întreba de unde este, iar acesta îi spunea seminţia din care face parte.

Markaasaa Absaaloom aroortii kacay, oo ag istaagay jidkii iridda, oo markuu nin dacwo qaba boqorka xukun ugu imanayo ayuu Absaaloom u yeedhi jiray, oo wuxuu ku odhan jiray, Magaaladee baad ka timid? Oo isna wuxuu odhan jiray, Anoo addoonkaaga ah waxaan ka mid ahay qabiilooyinka reer binu Israa'iil midkood.

3 A tunci Absalom îi zicea: „Tu ai dreptate în această neînţelegere, însă nimeni din partea regelui nu te va asculta.“

Markaasaa Absaaloom wuxuu ku odhan jiray, Xaalalkaagu waa wanaagsan yihiin, waana qumman yihiin; laakiinse nin boqorku amray oo ku maqlayaa ma jiro.

4 A poi adăuga: „Dacă m-ar pune pe mine judecător în ţară! Atunci oricine ar avea vreo neînţelegere sau vreo pricină de judecată, ar veni la mine şi eu i-aş face dreptate!“

Oo Absaaloom wuxuu kaloo yidhi, Way, bal maa aniga dalka xaakin la iiga dhigo, si nin alla ninkii dacwo ama muraad lihi iigu yimaado oo aan caddaalad ugu xukumo!

5 S e mai întâmpla că oricine se apropia de el să i se închine, el îi întindea mâna, îl îmbrăţişa şi-l săruta.

Oo waxay ahaatay in ninkii inuu sujuudo ugu soo dhowaadaba, uu Absaaloom intuu gacanta soo fidiyo oo qabto dhunkan jiray.

6 A şa se purta Absalom faţă de toţi israeliţii care veneau la rege pentru a le fi judecate pricinile. Astfel, Absalom a câştigat inima bărbaţilor lui Israel.

Oo reer binu Israa'iil kii boqorka xukun ugu yimid oo dhan Absaaloom sidaasuu ku samayn jiray dhammaantood; oo sidaasuu Absaaloom qalbiga uga xaday dadkii reer binu Israa'iil.

7 D upă o perioadă de patru ani, Absalom i-a zis regelui: – Dă-mi voie, te rog, să merg la Hebron ca să împlinesc un jurământ pe care I l-am făcut Domnului

Oo markay afartan sannadood dhammaadeen ayaa Absaaloom boqorkii ku yidhi, Waan ku baryayaaye, i sii daa aan Xebroon tagee, waayo, waxaan doonayaa inaan halkaas ku bixiyo nidar aan Rabbiga u galay.

8 c ăci, pe când se afla în Aram, la Gheşur, slujitorul tău a făcut un jurământ spunând: „Dacă Domnul mă va aduce înapoi, la Ierusalim, Îi voi sluji Domnului!“

Waayo, anoo addoonkaaga ah nidar baan galay intii aan joogay Geshuur oo ku taal Suuriya, oo waxaan idhi, Haddii Rabbigu Yeruusaalem mar kale igu celiyo, markaasaan Rabbiga allabari u bixin doonaa.

9 – Mergi în pace, i-a răspuns regele. Atunci Absalom a plecat îndată la Hebron.

Boqorkiina wuxuu ku yidhi, Nabad ku tag. Kolkaasuu kacay oo tegey Xebroon.

10 D e acolo Absalom a trimis mesageri la toate seminţiile lui Israel să le spună: „Atunci când veţi auzi sunetul cornului, să ziceţi: «Absalom s-a întronat la Hebron!»“

Laakiinse Absaaloom jaajusiin buu u diray qabiilooyinkii reer binu Israa'iil oo dhan, oo wuxuu ku yidhi, Markaad buunka dhawaaqiisa maqashaan, waxaad tidhaahdaan, Absaaloom waa ku boqramay Xebroon.

11 D ouă sute de oameni din Ierusalim îl însoţeau pe Absalom, fiind invitaţii acestuia. În naivitatea lor, ei îl însoţeau fără să bănuiască nimic.

Oo Absaaloomna Yeruusaalem waxaa ka raacay laba boqol oo nin, oo la marti qaaday, oo waxay tageen iyagoo xog la', oo aan waxba ogayn.

12 Î n timp ce aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după ghilonitul Ahitofel, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere şi tot mai mulţi din popor treceau de partea lui Absalom. Fuga lui David

Oo Absaaloomna wuxuu magaaladii Giloh ahayd ugu cid dirsaday Axiitofel kii reer Giloh, oo ahaa Daa'uud taliyihiisa, intuu allabarigii bixinayay. Oo sirqoolkiina aad buu u xoog badnaa; waayo, dadkii Absaaloom la jiray way soo kordhayeen had iyo goorba. Cararkii Daa'uud

13 C ineva a venit şi i-a zis lui David: – Israeliţii au trecut de partea lui Absalom.

Oo markaasaa Daa'uud waxaa u yimid wargeeye; isagoo leh, Dadkii reer binu Israa'iil qalbigoodii wuxuu raacay Absaaloom.

14 A tunci David le-a zis tuturor slujitorilor săi: – Să fugim repede! Altfel nu vom scăpa de Absalom! Să plecăm în grabă ca nu cumva să fie mai iute decât noi şi să ne ajungă. Pentru că astfel va aduce nenorocirea asupra noastră şi va trece cetatea prin ascuţişul sabiei.

Daa'uudna wuxuu addoommadiisii Yeruusaalem la joogay oo dhan ku yidhi, War ina kiciya aynu cararnee; haddii kalese midkeenna Absaaloom ka baxsan maayo; haddaba dhaqsada oo baxa, waaba intaasoo uu haddiiba ina soo qabtaaye, oo belaayo inagu ridaaye, oo uu magaaladana seef ku laayaaye!

15 – Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ceea ce va hotărî stăpânul nostru, regele, i-au răspuns slujitorii.

Markaasaa boqorka addoommadiisii boqorkii ku yidhaahdeen, Bal eeg, annagoo ah addoommadaadu diyaar baannu u nahay inaannu samayno wax kasta oo aad doorato, boqorow, sayidkayagiiyow.

16 A stfel, regele a plecat urmat fiind de întreaga sa familie; a lăsat totuşi zece ţiitoare ca să îngrijească de palat.

Markaasaa boqorkii baxay, isagoo reerkiisii oo dhammu daba socdaan. Oo boqorkii toban naagood oo addoommo ahaa ayuu uga tegey inay gurigii dhawraan.

17 R egele a plecat împreună cu toţi cei care-l urmau şi s-au oprit într-un loc, la o oarecare distanţă.

Boqorkiina wuu baxay, oo dadkii oo dhammuna isagay daba socdeen; oo meel fog bay joogsadeen.

18 T oţi slujitorii săi au trecut pe dinaintea lui: toţi cheretiţii, toţi peletiţii şi toţi cei şase sute de ghitiţi care-l însoţiseră din Gat.

Oo addoommadiisii oo dhammuna way dhinac mareen, iyaga iyo reer Kereetiim oo dhan, iyo reer Feleetii oo dhan, iyo reer Gad oo dhan, kuwaasoo ahaa lix boqol oo nin oo Gad ka soo raacday, dhammaantood boqorkii way hor mareen.

19 R egele i-a zis atunci ghititului Itai: – Tu de ce vii cu noi? Întoarce-te şi rămâi cu regele Absalom, căci tu eşti un străin şi ai fost alungat din ţara ta.

Markaasaa boqorkii wuxuu ku yidhi Itay oo ahaa reer Gad, War adiguna maxaad noola socotaa? Noqo, oo boqorka la joog; waayo, adigu waxaad tahay qariib, iyo weliba mid waddankiisii laga soo masaafuriyey.

20 N u de mult timp ai venit şi acum să fac din tine un hoinar asemeni nouă, care nu ştim încotro vom merge!? Nu! Întoarce-te împreună cu oamenii tăi şi fie ca bunătatea şi credincioşia să te însoţească!

Waxaad timid shalayto, haddaba sidee baan maanta noola kaa warwareejiyaa? Maxaa yeelay, anigu waxaan tegayaa meel alla meeshaan doonayoba, haddaba naga noqo, oo walaalahaana dib u celi; oo naxariis iyo runuba ha kula jireen.

21 – Viu este Domnul, i-a răspuns Itai, şi viu este stăpânul meu, regele, că acolo unde se va afla stăpânul meu, regele, fie că va însemna moarte, fie viaţă, acolo se va afla şi slujitorul tău.

Markaasaa Itay wuxuu boqorkii ugu jawaabay, Waxaan ku dhaartay Rabbiga noloshiisa, iyo noloshaada, boqorow, sayidkaygiiyow, sida runtaa meel alla meeshii aad joogtid, ama aan noolaado ama aan dhintee, anoo addoonkaaga ahuna halkaasaan joogayaa.

22 – Bine, atunci vino şi treci înainte! i-a răspuns regele. Astfel, şi ghititul Itai, împreună cu toţi oamenii şi toţi copiii care erau cu el, au trecut înainte.

Kolkaasaa Daa'uud wuxuu Itay ku yidhi, Haddaba tag oo gudub. Markaasaa Itay kii reer Gadna gudbay, isagii iyo raggiisii oo dhan, iyo yaryarkii la socday oo dhan.

23 T oţi oamenii din acel ţinut plângeau în hohote, în timp ce treceau toţi acei oameni. Regele a trecut şi el uedul Chidron şi toţi cei care-l însoţeau s-au îndreptat spre pustie.

Oo waddankii oo dhanna waxaa lagaga ooyay cod weyn, oo dadkii oo dhammuna webigii way ka gudbeen; oo boqorka qudhiisii wuu ka gudbay toggii Qidroon, oo dadkii oo dhammuna waxay u gudbeen xagga cidlada.

24 S e afla acolo şi Ţadok, împreună cu toţi leviţii, ducând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Leviţii au aşezat Chivotul lui Dumnezeu jos, iar Abiatar a adus jertfe până când au ieşit toţi din cetate.

Oo bal eeg, Saadooqna waa yimid, isagoo ay la socdaan reer Laawi oo dhan, oo sida sanduuqii axdiga Ilaah, markaasay sanduuqii Ilaah dhigeen, oo Aabyaataarna kor buu tegey, ilaa dadkii oo dhammu ay magaaladii ka soo gudbeen.

25 D upă aceea, regele i-a zis lui Ţadok: „Du Chivotul lui Dumnezeu înapoi, în cetate. Dacă voi găsi bunăvoinţă la Domnul, atunci El mă va aduce înapoi şi mă va lăsa să revăd Chivotul şi locuinţa lui.

Markaasaa boqorkii wuxuu Saadooq ku yidhi, Sanduuqa Ilaah qaad oo magaaladii ku celi. Hadduu Rabbigu raalli iga yahay, mar kaluu i soo celin doonaa, oo wuu i tusi doonaa isaga iyo rugta Ilaahba.

26 D acă însă va spune: «Nu Îmi eşti plăcut!», atunci sunt pregătit ca El să facă cu mine ce va crede de cuviinţă.“

Laakiinse hadduu igu yidhaahdo, Kuguma faraxsani; bal eeg, haddaba waa i kane, ha igu sameeyo sidii isaga la wanaagsan.

27 „ Oare nu eşti tu un văzător? l-a întrebat apoi regele. Întoarceţi-vă în pace în cetate atât tu şi fiul tău Ahimaaţ, cât şi Abiatar cu fiul său Ionatan.

Oo haddana boqorkii wuxuu wadaadkii Saadooq ahaa ku yidhi, Sow adigu wax arke ma tihid? Haddaba magaaladii ku nabad noqda, idinka iyo labadiinna wiil ee idinla jirta, kuwaas oo ah wiilkaaga Axiimacas iyo Yoonaataan oo ah ina Aabyaataar.

28 E u voi aştepta la vadurile pustiei până voi primi veşti de la voi.“

Oo anna waxaan sii joogayaa meesha mareenka ah ee cidlada loogu sii gudbo, jeeruu war iiga kiin yimaado.

29 A şadar, Ţadok şi Abiatar au dus Chivotul lui Dumnezeu înapoi, la Ierusalim şi au rămas acolo.

Sidaas daraaddeed Saadooq iyo Aabyaataar sanduuqii Ilaah bay qaadeen, waxayna mar kale ku celiyeen Yeruusaalem, oo iyana halkaasay iska sii joogeen.

30 D avid urca Muntele Măslinilor, plângând, cu capul acoperit şi desculţ. Toţi cei care erau cu el şi-au acoperit capetele şi urcau şi ei, plângând.

Oo Daa'uudna wuxuu fuulay jiirtii Buur Saytuun oo intuu sii socdayna wuu ooyayay, isagoo hagoogan, oo caga cad, oo dadkii la jiray oo dhammuna midkood waluba wuu hagoogtay, oo kor bay tageen, iyagoo ooyaya intay kor u sii socdeen.

31 D avid a fost înştiinţat că Ahitofel se află printre trădători, de partea lui Absalom. Atunci David a zis: „Te rog, Doamne, fă ca Ahitofel să-i dea sfaturi proaste lui Absalom!“

Oo Daa'uud waxaa loo soo sheegay inuu Axiitofelna Absaaloom kula jiro shirqoolkii. Markaasaa Daa'uud wuxuu yidhi, Rabbiyow, waan ku baryayaaye, Axiitofel taladiisa nacasnimo u beddel.

32 C ând a ajuns în vârf, în locul unde oamenii obişnuiesc să I se închine lui Dumnezeu, architul Huşai îl aştepta acolo cu tunica sfâşiată şi cu pământ pe cap.

Oo markii Daa'uud yimid jiirta dusheedii, meeshii Ilaah lagu caabudi jiray, waxaa u yimid Xuushay kii reer Arkii oo jubbaddiisii jeexjeexay, oo madaxana ciid ku shubtay.

33 D avid i-a zis: „Dacă vii cu mine, vei fi doar o povară pentru mine.

Markaasaa Daa'uud ku yidhi, Haddaad i raacdo oo aad ila gudubto, culays baad igu noqonaysaa;

34 D acă însă te vei întoarce în cetate şi-i vei spune lui Absalom: «Slujitorul tău voi fi, o, rege. Până acum am fost slujitorul tatălui tău, însă acum doresc să fiu slujitorul tău!», atunci vei putea zădărnici pentru mine sfaturile lui Ahitofel.

laakiinse haddaad magaaladii ku noqotid, oo aad Absaaloom ku tidhaahdid, Boqorow, addoonkaagii baan noqonayaa; oo sidaan hore aabbahaa addoonka ugu ahaan jiray, ayaan haddana adiga addoon kuugu ahaanayaa; markaas waxaad iiga adkaanaysaa talada Axiitofel.

35 V or fi cu tine, acolo, preoţii Ţadok şi Abiatar. Orice vei auzi vorbindu-se în palatul regelui să le spui lor.

Oo halkaasna sow kulama joogaan wadaaddadii ahaa Saadooq iyo Aabyaataar? Sidaas daraaddeed wax alla wixii aad guriga boqorka ka maqashoba, waxaad u soo sheegtaa wadaaddadii ahaa Saadooq iyo Aabyaataar.

36 S e mai află cu ei, acolo, şi fiii lor: Ahimaaţ, fiul lui Ţadok, şi Ionatan, fiul lui Abiatar. Să-mi trimiteţi prin ei orice ştire pe care o veţi afla.“

Oo iyana waxay halkaas ku haystaan labadoodii wiil oo ahaa Axiimacas ina Saadooq, iyo Yoonaataan ina Aabyaataar; oo iyaga waxaad iigu soo dhiibtaan wax alla wixii aad maqashaanba.

37 H uşai, prietenul lui David, a intrat în Ierusalim chiar atunci când Absalom intra şi el în cetate.

Sidaas daraaddeed Xuushay oo ahaa Daa'uud saaxiibkiis magaaladii buu soo galay; oo Absaaloomna Yeruusaalem buu soo galay.