1 D a, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.

Ciertamente es bueno Dios para con Israel, Para con los limpios de corazón.

2 C ât despre mine, era să mi se îndoaie picioarele, era cât pe ce să-mi alunece paşii,

En cuanto a mí, casi se deslizaron mis pies; Por poco resbalaron mis pasos.

3 c ăci îi invidiam pe cei lăudăroşi când vedeam bunăstarea celor răi.

Porque tuve envidia de los arrogantes, Viendo la prosperidad de los impíos.

4 C ăci ei n-au parte de remuşcări până la moarte, iar trupul le este plin de grăsime.

Porque no tienen congojas por su muerte, Pues su vigor está entero.

5 N -au parte de necazul muritorului de rând şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.

No pasan trabajos como los otros mortales, Ni son azotados como los demás hombres.

6 D e aceea mândria le atârnă de gât ca o podoabă, iar violenţa îi înveleşte ca o manta;

Por tanto, la soberbia los corona; Se cubren de vestido de violencia.

7 l i se bulbucă ochii de grăsime, iar imaginaţiile inimii lor întrec măsura;

Los ojos se les saltan de gordura; Logran con creces los antojos del corazón.

8 b atjocoresc şi vorbesc cu răutate; vorbesc de sus, ameninţând cu asuprire;

Se mofan y hablan con maldad de hacer violencia; Hablan con altanería.

9 î şi înalţă gura până la ceruri, iar limba lor cutreieră pământul.

Ponen su boca contra el cielo, Y su lengua pasea la tierra.

10 D e aceea poporul se întoarce spre ei şi soarbe cuvintele lor ca apa.

Por eso Dios hará volver a su pueblo aquí, Y aguas en abundancia serán extraídas para ellos.

11 E i zic: „Cum să ştie Dumnezeu şi cum ar putea afla Cel Preaînalt?“

Y dicen: ¿Cómo sabe Dios? ¿Y hay conocimiento en el Altísimo?

12 A şa sunt cei răi: liniştiţi pe vecie şi crescând în bogăţie.

He aquí estos impíos, Sin ser turbados del mundo, alcanzaron riquezas.

13 Î ntr-adevăr, degeaba mi-am curăţit inima şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie,

Verdaderamente en vano he limpiado mi corazón, Y lavado mis manos en inocencia;

14 c ăci sunt lovit toată ziua şi am parte de pedeapsă în fiecare dimineaţă.

Pues he sido azotado todo el día, Y castigado todas las mañanas.

15 D acă aş zice: „Vreau să pot vorbi şi eu aşa!“, iată că aş trăda neamul fiilor Tăi.

Si dijera yo: Hablaré como ellos, He aquí, a la generación de tus hijos engañaría.

16 M -am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost truda,

Cuando pensé para saber esto, Fue duro trabajo para mí,

17 p ână ce am venit la Sfântul Lăcaş al lui Dumnezeu şi am luat aminte la sfârşitul lor.

Hasta que entrando en el santuario de Dios, Comprendí el fin de ellos.

18 Î ntr-adevăr, Tu îi aşezi în locuri alunecoase, îi arunci în dezastru.

Ciertamente los has puesto en deslizaderos; En asolamientos los harás caer.

19 C um sunt pustiiţi într-o clipă! Sunt nimiciţi, sfârşiţi prin lovituri năprasnice.

Cómo han sido asolados de repente! Perecieron, se consumieron de terrores.

20 C a un vis la deşteptare, Stăpâne, aşa le lepezi chipul când Te trezeşti.

Como sueño del que despierta, Así, Señor, cuando despertares, menospreciarás su apariencia.

21 C ând inima-mi era mâhnită şi eram străpuns în adâncul fiinţei mele,

Se llenó de amargura mi alma, Y en mi corazón sentía punzadas.

22 e ram ca o brută fără pricepere; eram ca dobitoacele înaintea Ta.

Tan torpe era yo, que no entendía; Era como una bestia delante de ti.

23 Î nsă eu totdeauna sunt cu Tine! Tu mă ţii de mâna dreaptă,

Con todo, yo siempre estuve contigo; Me tomaste de la mano derecha.

24 m ă călăuzeşti cu sfatul Tău şi apoi mă vei lua în slavă.

Me has guiado según tu consejo, Y después me recibirás en gloria.

25 P e cine am eu în ceruri în afară de Tine? Iar pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.

¿A quién tengo yo en los cielos sino a ti? Y fuera de ti nada deseo en la tierra.

26 C arnea şi inima pot să mi se prăpădească, dar Dumnezeu este stânca inimii mele şi partea mea de moştenire pe vecie.

Mi carne y mi corazón desfallecen; Mas la roca de mi corazón y mi porción es Dios para siempre.

27 C ăci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri. Tu-i nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.

Porque he aquí, los que se alejan de ti perecerán; Tú destruirás a todo aquel que de ti se aparta.

28 C ât despre mine, este bine să fiu lângă Dumnezeu. Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu; voi povesti toate isprăvile Tale!

Pero en cuanto a mí, el acercarme a Dios es el bien; He puesto en Jehová el Señor mi esperanza, Para contar todas tus obras.