Matei 18 ~ Матей 18

picture

1 Î n clipa aceea, ucenicii s'au apropiat de Isus, şi L-au întrebat:,, Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?``

В същото време учениците дойдоха при Исуса и казаха: Кой е по-голям в небесното царство?

2 I sus a chemat la El un copilaş, l -a pus în mijlocul lor,

А Той повика едно детенце, постави го посред тях, и рече:

3 ş i le -a zis:,, Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Истина ви казвам; ако се не обърнете като дечицата, никак няма да влезете в небесното царство.

4 D eaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

И тъй, който смири себе си като това детенце, той е по-голям в небесното царство.

5 Ş i oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.

И който приеме едно такова детенце в Мое име, Мене приема.

6 D ar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adîncul mării.

А който съблазни едно от тия малките, които вярват в Мене, за него би било по-добре да се окачеше на врата му един воденичен камък, и да потънеше в морските дълбочини.

7 V ai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

Горко на света поради съблазните, защото е неизбежно да дойдат съблазните; но горко на онзи човек, чрез когото съблазънта дохожда!

8 A cum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decît să ai două mîni sau două picioare, şi să fii aruncat în focul vecinic.

Ако те съблазни ръката ти или ногата ти, отсечи я и хвърли я; по-добре е за тебе да влезеш в живота куц или недъгав, отколкото с две ръце или с две нозе да бъдеш хвърлен във вечния огън.

9 Ş i dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheenei.

И ако те съблазни окото, извади го и хвърли го; по-добре е за тебе да влезеш в живота с едно око, отколкото да имаш две очи и да бъдеш хвърлен в огнения пъкъл.

10 F eriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri.

Внимавайте да не презирате ни едно от тия малките, защото ви казвам, че техните ангели на небесата винаги гледат лицето на Отца Ми, Който е на небесата.

11 F iindcă Fiul omului a venit să mîntuiască ce era pierdut.

12 C e credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită?

Как ви се вижда? Ако някой човек има сто овце и едната от тях се заблуди, не оставя ли деветдесетте и девет, и не отива ли по бърдата да търси заблудилата се?

13 Ş i, dacă i se întîmplă s'o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci şi nouă, cari nu se rătăciseră.

И като я намери, истина ви казвам, той се радва за нея повече, отколкото за деветдесетте и девет незаблудили се.

14 T ot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.

Също така не е по волята на Отца ви, Който е на небесата, да загине ни един от тия малките.

15 D acă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră -l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău.

И ако ти съгреши брат ти, иди, покажи вината му между тебе и него самия. Ако те послуша, спечелил си брата си.

16 D ar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentruca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.

Но ако не <те> послуша, вземи със себе си още един или двама и от устата на двама или трима свидетели да се потвърди всяка дума.

17 D acă nu vrea să asculte de ei, spune -l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgîn şi ca un vameş.

И ако не послуша тях, кажи това на църквата; че ако не послуша и църквата, нека ти бъде като езичник и бирник.

18 A devărat vă spun, că orice veţi lega pe pămînt, va fi legat în cer; şi orice veţi deslega pe pămînt, va fi deslegat în cer.

Истина ви казвам: Каквото вържете на земята, ще бъде вързано на небесата; и каквото развържете на земята, ще бъде развързано на небесата.

19 V ă mai spun iarăş, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pămînt să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.

Пак ви казвам, че ако двама от вас се съгласят на земята за каквото и да било нещо, което да поискат, ще им бъде< дадено> от Отца Ми, Който е на небесата.

20 C ăci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor.``

Защото, гдето двама или трима са събрани в Мое име, там съм и Аз посред тях.

21 A tunci Petru s'a apropiat de El, şi I -a zis:,, Doamne de cîte ori să iert pe fratele Meu cînd va păcătui împotriva mea? Pînă la şapte ori?``

Тогава Петър се приближи и Му рече: Господи, до колко пъти, като ми съгреши брат ми, да му прощавам? до седем пъти ли?

22 I sus i -a zis:,, Eu nu-ţi zic pînă la şapte ori, ci pînă la şaptezeci de ori cîte şapte.

Исус му рече: Не ти казвам: До седем пъти - до седемдесет пъти по седем.

23 D eaceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

Затова небесното царство прилича на един цар, който поиска да прегледа сметките на слугите си.

24 A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.

И когато почна да преглежда докараха при него един, който му дължеше десет хиляди таланта {Равно на 60, 000, 000 лева зл.}.

25 F iindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.

И понеже нямаше с <какво> да заплати, господарят му заповяда да продадат него, жена му и децата му, и всичко що имаше, и да се плати дълга.

26 R obul s'a aruncat la pămînt, i s'a închinat, şi a zis:, Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.`

Затова слугата падна, кланяше му се, и каза: Господарю, имай търпение към мене, и ще ти платя всичко.

27 S tăpînul robului aceluia, făcîndu -i-se milă de el, i -a dat drumul, şi i -a iertat datoria.

И господарят на тоя слуга, понеже го жалеше, пусна го и му прости заема.

28 R obul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd:, Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.`

Но тоя слуга, като излезе, намери един от съслужителите си, който му дължеше сто пеняза {Равно близо на 90 лева зл.}; хвана го и го душеше, и каза: Плати това, което< ми> дължиш.

29 T ovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea:, Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.`

Затова служителят му падна, молеше му се, и каза: Имай търпение към мене и ще ти платя.

30 D ar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria.

Но той не искаше, а отиде и го хвърли в тъмница, <да лежи> докле изплати дълга.

31 C înd au văzut tovarăşii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, şi s'au dus de au spus stăpînului lor toate cele petrecute.

А съслужителите му, като видяха станалото, твърде много се наскърбиха; дойдоха и казаха на господаря си всичко, що бе станало.

32 A tunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, şi i -a zis:, Rob vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m'ai rugat.

Тогава господарят му го повика и му каза: Нечестиви слуго, аз ти простих целия оня дълг понеже ми се примоли.

33 O are nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?`

Не трябваше ли и ти да се смилиш за съслужителя си, както и аз се смилих за тебе?

34 Ş i stăpînul s'a mîniat şi l -a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va plăti tot ce datora.

И господарят му се разгневи и го предаде на мъчителите <да го изтезават> докле изплати целия дълг.

35 T ot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.``

Така и Моят небесен Отец ще постъпи с вас, ако не простите от сърце всеки на брата си.