1 C înd vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, şi vei vedea cai şi cară, şi un popor mai mare la număr de cît tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, este cu tine.

Когато излезеш на бой против неприятелите си и видиш коне, колесници и войска повече от тебе, да не се уплашиш от тях, защото с теб е Господ, твоят Бог, Който те е извел от Египетската земя.

2 L a apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului.

И като пристъпиш в боя, свещеникът да се приближи и да говори на народа:

3 S ă le spună:,, Ascultă, Israele! Voi astăzi sînteţi aproape de luptă împotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se turbure inima, fiţi fără teamă, nu vă spăimîntaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor.

Слушай, Израелю! Днес вие тръгвате на бой срещу неприятелите си; да не премалее сърцето ви; не бойте се и не изпадайте в ужас пред тях;

4 C ăci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mîntuiască.

защото Господ, вашият Бог, Той е, Който ходи с вас да се бие за вас против неприятелите ви, за да ви спаси.

5 M ai marii oştirii să vorbească apoi poporului şi să zică:,, Cine a zidit o casă nouă, şi nu s'a aşezat încă în ea, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să se aşeze altul în ea.

А военачалниците нека говорят на народа: Кой е построил нова къща и не я е осветил? - Нека си иде и се върне у дома си да не би да умре в боя и друг да я освети.

6 C ine a sădit o vie, şi n'a mîncat încă din ea, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să mănînce altul din ea.

Кой е насадил лозе и не е ял от плода му? - Нека си иде и се върне у дома си да не би да умре в боя и друг да яде плода му.

7 C ine s'a logodit cu o femeie, şi n'a luat -o încă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi s'o ia altul``.

Кой се е сгодил за жена и не я е взел? - Нека си иде и се върне у дома си да не би да умре в боя и друг да я вземе.

8 M ai marii oştirii să vorbească mai departe poporului, şi să spună:,, Cine este fricos şi slab la inimă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moaie inima fraţilor lui``.

Военачалниците да говорят още на народа: Кой е страхлив и малодушен? - Нека си иде и се върне у дома си да не би да премалеят сърцата на братята му, както неговото сърце.

9 D upă ce mai marii oştirii vor isprăvi de vorbit poporului, să aşeze pe căpeteniile oştirii în fruntea poporului.

И военачалниците, като свършат да говорят на народа, нека поставят военачалници над полковете за предводители на народа.

10 C înd te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s'o îmbii cu pace.

Когато се приближиш към някой град, за да воюваш против него, предложи му мир.

11 D acă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus.

Ако ти отговори миролюбиво и ти отвори портите, тогава цялото население, което се намира в него, да ти станат поданици и да ти работят.

12 D acă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă război cu tine, atunci s'o împresori.

Но ако не сключи мир с теб, а воюва против тебе, тогава да го обсадиш;

13 Ş i dupăce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mînile tale, să treci prin ascuţişul săbiei pe toţi cei de parte bărbătească.

и когато Господ, твоят Бог, го предаде в ръцете ти, тогава да поразиш всичките му мъжки с острието на меча;

14 D ar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănînci toată prada vrăjmaşilor tăi, pe cari ţi -i va da în mînă Domnul, Dumnezeul tău.

а жените, децата, добитъка и всичко, което се намира в града, всичката плячка от него да вземеш за себе си; и да ядеш от плячката на неприятелите си, която Господ, твоят Бог, ти даде.

15 A şa să faci cu toate cetăţile cari vor fi foarte departe de tine, şi cari nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora.

Така да постъпваш с всички градове, които са много далеч от тебе, които не са от градовете на тукашните племена.

16 D ar în cetăţile popoarelor acestora, a căror ţară ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.

А от градовете на тези народи, които Господ, твоят Бог, ти дава за наследство, да не оставиш нищо живо,

17 C i să nimiceşti cu desăvîrşire popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,

а да ги обречеш на унищожение: хетите, аморейците, ханаанците, ферезейците, евейците и йевусейците, според както Господ, твоят Бог, ти заповяда;

18 c a să nu vă înveţe să faceţi după toate urîciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii lor, şi să păcătuiţi astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.

за да не ви научат да постъпвате според всичките мерзости, които те са извършвали за боговете си, и така да съгрешите против Господа, вашия Бог.

19 D acă vei împresura multe zile o cetate cu care eşti în război, ca s'o cucereşti, pomii să nu -i strici, tăindu -i cu securea; să mănînci din ei şi să nu -i tai; căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine?

Когато обсаждаш някой град за дълго време и воюваш против него, за да го превземеш, да не унищожаваш дърветата му, нито да вдигаш над тях секира; да не ги насичаш, защото от тях можеш да ядеш плода им. Човек ли е полското дърво, за да бъде обсаждано от тебе?

20 N umai copacii pe cari -i vei şti că nu sînt pomi buni de mîncat, vei putea să -i strici şi să -i tai, şi vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii care este în război cu tine, pînă va cădea.

Само дърветата, за които знаеш, че не са плодни дървета, можеш да унищожаваш и изсичаш; и с тях да издигаш кули против града, който ти се противопоставя, докато бъде превзет.