1 E ntão Bildade, de Suá, respondeu:

Atunci Bildad din Şuah a luat cuvântul şi a zis:

2 “ Até quando você vai falar desse modo? Suas palavras são um grande vendaval!

„Până când vei mai vorbi astfel şi până când vor fi cuvintele tale ca un vânt năprasnic?

3 A caso Deus torce a justiça? Será que o Todo-poderoso torce o que é direito?

Oare va perverti Dumnezeu judecata dreaptă? Va perverti Cel Atotputernic ce e drept?

4 Q uando os seus filhos pecaram contra ele, ele os castigou pelo mal que fizeram.

Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, El i-a pedepsit pentru păcatul lor.

5 M as, se você procurar a Deus e implorar junto ao Todo-poderoso,

Dacă tu Îl cauţi pe Dumnezeu şi te rogi Celui Atotputernic,

6 s e você for íntegro e puro, ele se levantará agora mesmo em seu favor e o restabelecerá no lugar que por justiça cabe a você.

dacă eşti curat şi drept, cu siguranţă, El Însuşi te va apăra şi-ţi va da înapoi locuinţa dreptăţii tale.

7 O seu começo parecerá modesto, mas o seu futuro será de grande prosperidade.

Deşi începutul tău a fost neînsemnat, zilele tale de pe urmă vor fi prospere.

8 “ Pergunte às gerações anteriores e veja o que os seus pais aprenderam,

Întreabă generaţiile anterioare şi află ce-au învăţat părinţii lor,

9 p ois nós nascemos ontem e não sabemos nada. Nossos dias na terra não passam de uma sombra.

pentru că noi suntem doar de ieri şi nu ştim nimic, iar zilele noastre pe pământ sunt doar o umbră.

10 A caso eles não o instruirão, não lhe falarão? Não proferirão palavras vindas do entendimento?

Oare nu te vor învăţa şi nu-ţi vor spune şi nu vor scoate ei cuvinte din mintea lor?

11 P oderá o papiro crescer senão no pântano? Sem água cresce o junco?

Creşte papirusul unde nu este mlaştină? Creşte trestia unde nu este apă?

12 M al cresce e, antes de ser colhido, seca-se, mais depressa que qualquer grama.

Pe când este încă verde şi netăiată, se usucă mai repede ca iarba.

13 E sse é o destino de todo o que se esquece de Deus; assim perece a esperança dos ímpios.

Aşa sunt căile celor ce uită pe Dumnezeu; aşa piere nădejdea celui lipsit de evlavie.

14 A quilo em que ele confia é frágil, aquilo em que se apóia é uma teia de aranha.

Încrederea lui este ca un fir subţire şi sprijinul lui este ca pânza unui păianjen.

15 E ncosta-se em sua teia, mas ela cede; agarra-se a ela, mas ela não agüenta.

Se bizuie pe casa lui, dar ea nu este tare, se prinde de ea, dar ea nu ţine.

16 E le é como uma planta bem regada ao brilho do sol, espalhando seus brotos pelo jardim;

El este ca o plantă plină de sevă în lumina soarelui, care îşi întinde ramurile deasupra grădinii,

17 e ntrelaça as raízes em torno de um monte de pedras e procura um lugar entre as rochas.

îşi ţese rădăcinile printre pietre, caută un loc între stânci.

18 M as, quando é arrancada do seu lugar, este a rejeita e diz: ‘Nunca a vi’.

Dar când e smulsă din locul ei, locul acela îi spune: «Nu te-am văzut niciodată!»

19 E sse é o fim da sua vida, e do solo brotam outras plantas.

Aceasta este bucuria căii ei, iar din pământ vor răsări altele.

20 “ Pois o certo é que Deus não rejeita o íntegro, e não fortalece as mãos dos que fazem o mal.

Nu, Dumnezeu nu-l va respinge pe cel curat, nici nu va întări mâinile celor ce fac rău.

21 M as, quanto a você, ele encherá de riso a sua boca e de brados de alegria os seus lábios.

El va umple din nou cu râsete gura ta, şi va aşeza strigăte de bucurie pe buzele tale.

22 S eus inimigos se vestirão de vergonha, e as tendas dos ímpios não mais existirão”.

Cei ce te urăsc vor fi acoperiţi de ruşine şi cortul celui rău nu va mai fi.“