1 O rei Salomão amou muitas mulheres estrangeiras, além da filha do faraó. Eram mulheres moabitas, amonitas, edomitas, sidônias e hititas.

Regele Solomon însă, pe lângă fiica lui Faraon, a iubit multe femei străine: moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hitite.

2 E las eram das nações a respeito das quais o Senhor tinha dito aos israelitas: “Vocês não poderão tomar mulheres dentre essas nações, porque elas os farão desviar-se para seguir os seus deuses”. No entanto, Salomão apegou-se amorosamente a elas.

Ele erau din neamurile despre care Domnul le poruncise israeliţilor: „Să nu vă căsătoriţi cu ele, căci cu siguranţă vă vor întoarce inimile înspre zeii lor!“ Dar Solomon s-a alipit de ei, iubindu-i.

3 C asou com setecentas princesas e trezentas concubinas, e as suas mulheres o levaram a desviar-se.

El avea ca soţii şapte sute de prinţese şi trei sute de ţiitoare; iar soţiile sale i-au pervertit inima.

4 À medida que Salomão foi envelhecendo, suas mulheres o induziram a voltar-se para outros deuses, e o seu coração já não era totalmente dedicado ao Senhor, o seu Deus, como fora o coração do seu pai Davi.

Când Solomon a îmbătrânit, soţiile sale i-au întors inima înspre alţi dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime a Domnului, Dumnezeul său, aşa cum fusese inima tatălui său, David.

5 E le seguiu Astarote, a deusa dos sidônios, e Moloque, o repugnante deus dos amonitas.

El i-a slujit lui Aştoret, zeiţa sidonienilor, şi lui Moleh, urâciunea amoniţilor.

6 D essa forma Salomão fez o que o Senhor reprova; não seguiu completamente o Senhor, como o seu pai Davi.

Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu L-a urmat întru totul pe Domnul ca tatăl său, David.

7 N o monte que fica a leste de Jerusalém, Salomão construiu um altar para Camos, o repugnante deus de Moabe, e para Moloque, o repugnante deus dos amonitas.

Pe muntele din faţa Ierusalimului, el a zidit o înălţime pentru Chemoş, urâciunea moabiţilor, şi pentru Moleh, urâciunea amoniţilor.

8 T ambém fez altares para os deuses de todas as suas outras mulheres estrangeiras, que queimavam incenso e ofereciam sacrifícios a eles.

Aşa a făcut pentru toate soţiile sale străine care ardeau tămâie şi aduceau jertfe zeilor lor.

9 O Senhor irou-se contra Salomão por ter se desviado do Senhor, o Deus de Israel, que lhe havia aparecido duas vezes.

Domnul s-a mâniat pe Solomon pentru că-şi îndepărtase inima de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori.

10 E mbora ele tivesse proibido Salomão de seguir outros deuses, Salomão não lhe obedeceu.

El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei; dar el nu a ascultat de porunca Domnului.

11 E ntão o Senhor lhe disse: “Já que essa é a sua atitude e você não obedeceu à minha aliança e aos meus decretos, os quais lhe ordenei, certamente lhe tirarei o reino e o darei a um dos seus servos.

Şi Domnul i-a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru şi nu ai păzit legământul Meu şi legile Mele, pe care ţi le-am dat, voi smulge regatul de la tine şi îl voi da slujitorului tău.

12 N o entanto, por amor a Davi, seu pai, não farei isso enquanto você viver. Eu o tirarei da mão do seu filho.

Însă nu voi face acest lucru în timpul vieţii tale, datorită tatălui tău, David, ci îl voi smulge din mâna fiului tău.

13 M as, não tirarei dele o reino inteiro, eu lhe darei uma tribo por amor de Davi, meu servo, e por amor de Jerusalém, a cidade que escolhi”. Os Adversários de Salomão

Totuşi, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminţie, datorită robului Meu David şi datorită Ierusalimului pe care l-am ales.“ Ultimii ani ai domniei lui Solomon: duşmanii lui Solomon

14 E ntão o Senhor levantou contra Salomão um adversário, o edomita Hadade, da linhagem real de Edom.

Apoi Domnul a ridicat un duşman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din neamul regal al Edomului.

15 A nteriormente, quando Davi estava lutando contra Edom, Joabe, o comandante do exército, que tinha ido para lá enterrar os mortos, exterminara todos os homens de Edom.

Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul oştirii, mergând să-i îngroape pe cei morţi, i-a omorât pe toţi bărbaţii din Edom.

16 J oabe e todo o exército israelita permaneceram lá seis meses, até matarem todos os edomitas.

Ioab şi tot Israelul rămăseseră acolo timp de şase luni, până i-au omorât pe toţi bărbaţii din Edom,

17 M as Hadade, sendo ainda menino, fugiu para o Egito com alguns dos oficiais edomitas que tinham servido a seu pai.

însă Hadad fugise în Egipt împreună cu câţiva edomiţi dintre slujitorii tatălui său; pe atunci el era doar un copil.

18 P artiram de Midiã e foram a Parã. Lá reuniram alguns homens e foram ao Egito, até o faraó, rei do Egito, que deu uma casa e terras a Hadade e lhe forneceu alimento.

Ei plecaseră din Midian şi se duseseră în Paran; din Paran au luat cu ei nişte bărbaţi şi s-au dus în Egipt, la Faraon, monarhul Egiptului, care i-a dat lui Hadad o casă şi nişte pământ şi s-a îngrijit de hrana lui.

19 O faraó acolheu bem a Hadade, ao ponto de dar-lhe em casamento uma irmã de sua própria mulher, a rainha Tafnes.

Hadad a găsit o aşa mare bunăvoinţă înaintea lui Faraon, încât acesta i-a dat-o de soţie pe sora soţiei sale, regina Tahpenes.

20 A irmã de Tafnes deu-lhe um filho, chamado Genubate, que fora criado por Tafnes no palácio real. Ali Genubate viveu com os próprios filhos do faraó.

Sora reginei Tahpenes i-a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l-a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.

21 E nquanto estava no Egito, Hadade soube que Davi tinha descansado com seus antepassados e que Joabe, o comandante do exército, também estava morto. Então Hadade disse ao faraó: “Deixa-me voltar para a minha terra”.

În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David s-a culcat alături de părinţii săi şi că şi Ioab, conducătorul oştirii, era mort. Atunci Hadad i-a zis lui Faraon: – Dă-mi voie să mă întorc în ţara mea!

22 “ O que lhe falta aqui para que você queira voltar para a sua terra?”, perguntou o faraó. “Nada me falta”, respondeu Hadade, “mas deixa-me ir!”

– Ce-ţi lipseşte la mine de vrei să te întorci în ţara ta? l-a întrebat Faraon. – Nimic, a răspuns el, dar lasă-mă să plec!

23 E Deus fez um outro adversário levantar-se contra Salomão: Rezom, filho de Eliada, que tinha fugido do seu senhor, Hadadezer, rei de Zobá.

Dumnezeu a ridicat un alt duşman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Ţoba.

24 Q uando Davi destruiu o exército de Zobá, Rezom reuniu alguns homens e tornou-se líder de um bando de rebeldes. Eles foram para Damasco, onde se instalaram e assumiram o controle.

El a adunat în jurul său nişte bărbaţi şi a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i-a omorât pe cei din Ţoba. Ei s-au dus la Damasc, s-au stabilit şi au domnit acolo.

25 R ezom foi adversário de Israel enquanto Salomão viveu, e trouxe-lhe muitos problemas, além dos causados por Hadade. Assim Rezom governou a Síria e foi hostil a Israel. A Rebelião de Jeroboão contra Salomão

Rezon a fost un duşman al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l-a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram şi l-a urât pe Israel.

26 T ambém Jeroboão, filho de Nebate, rebelou-se contra o rei. Ele era um dos oficiais de Salomão, um efraimita de Zeredá, e a sua mãe era uma viúva chamada Zerua.

Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Ţereda, a cărui mamă era Ţerua, a ridicat mâna împotriva regelui.

27 F oi assim que ele se revoltou contra o rei: Salomão tinha construído o Milo e havia tapado a abertura no muro da Cidade de Davi, seu pai.

Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Milo şi astupa spărturile cetăţii tatălui său, David.

28 O ra, Jeroboão era homem capaz, e, quando Salomão viu como ele fazia bem o seu trabalho, encarregou-o de todos os que faziam trabalho forçado, pertencentes às tribos de José.

Ieroboam era un om viteaz, iar când Solomon a văzut cum îşi îndeplineşte acest tânăr slujba, i-a încredinţat supravegherea tuturor oamenilor de corvoadă din Casa lui Iosif.

29 N aquela ocasião, Jeroboão saiu de Jerusalém, e Aías, o profeta de Siló, que estava usando uma capa nova, encontrou-se com ele no caminho. Os dois estavam sozinhos no campo,

Pe atunci, Ieroboam a ieşit din Ierusalim şi s-a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Şilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp.

30 e Aías segurou firmemente a capa que estava usando, rasgou-a em doze pedaços

Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăţi

31 e disse a Jeroboão: “Apanhe dez pedaços para você, pois assim diz o Senhor, o Deus de Israel: ‘Saiba que vou tirar o reino das mãos de Salomão e dar a você dez tribos.

şi i-a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi, căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâinile lui Solomon şi-ţi voi da ţie zece seminţii.

32 M as, por amor ao meu servo Davi e à cidade de Jerusalém, a qual escolhi dentre todas as tribos de Israel, ele terá uma tribo.

Dar lui îi va rămâne o seminţie datorită robului Meu David şi datorită cetăţii Ierusalim, pe care am ales-o dintre toate seminţiile lui Israel.

33 F arei isso porque eles me abandonaram e adoraram Astarote, a deusa dos sidônios, Camos, deus dos moabitas, e Moloque, deus dos amonitas, e não andaram nos meus caminhos, nem fizeram o que eu aprovo, nem obedeceram aos meus decretos e às minhas ordenanças, como fez Davi, pai de Salomão.

Voi face aceasta pentru că M-a părăsit, pentru că s-a închinat la Aştoret, zeiţa sidonienilor, lui Chemoş, zeul moabiţilor, şi lui Moleh, zeul amoniţilor, şi pentru că nu a umblat în căile Mele, ca să facă ceea ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi hotărârile Mele, ca David, tatăl lui.

34 “ ‘Mas não tirarei o reino todo das mãos de Salomão; eu o fiz governante todos os dias de sua vida por amor ao meu servo Davi, a quem escolhi e que obedeceu aos meus mandamentos e aos meus decretos.

Însă nu voi lua întregul regat din mâinile lui Solomon, căci l-am pus domnitor pentru toate zilele vieţii lui, datorită robului Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele.

35 T irarei o reino das mãos do seu filho e darei dez tribos a você.

Voi lua regatul din mâinile fiului său şi-ţi voi da ţie zece seminţii.

36 D arei uma tribo ao seu filho a fim de que o meu servo Davi sempre tenha diante de mim um descendente no trono em Jerusalém, a cidade onde eu quis pôr o meu nome.

Însă îi voi da o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o pentru a-Mi pune Numele acolo.

37 Q uanto a você, eu o farei reinar sobre tudo o que o seu coração desejar; você será rei de Israel.

Iar pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul! Vei fi rege peste Israel!

38 S e você fizer tudo o que eu lhe ordenar e andar nos meus caminhos e fizer o que eu aprovo, obedecendo aos meus decretos e aos meus mandamentos, como fez o meu servo Davi, estarei com você. Edificarei para você uma dinastia tão permanente quanto a que edifiquei para Davi, e darei Israel a você.

Dacă vei asculta de tot ceea ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi vei face ceea ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut robul Meu David, atunci voi fi cu tine, îţi voi zidi o Casă statornică, ca aceea pe care i-am zidit-o lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel.

39 H umilharei os descendentes de Davi por causa disso, mas não para sempre’”.

Îi voi smeri prin aceasta pe urmaşii lui David, dar nu pentru totdeauna.»“

40 S alomão tentou matar Jeroboão, mas ele fugiu para o Egito, para o rei Sisaque, e lá permaneceu até a morte de Salomão. A Morte de Salomão

Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam, dar acesta a fugit în Egipt, la monarhul Şişak şi a rămas acolo până când Solomon a murit.

41 O s demais acontecimentos do reinado de Salomão, tudo o que fez e a sabedoria que teve, estão todos escritos nos registros históricos de Salomão.

Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“?

42 S alomão reinou quarenta anos em Jerusalém sobre todo o Israel.

Solomon a domnit timp de patruzeci de ani la Ierusalim, peste tot Israelul.

43 E ntão descansou com os seus antepassados e foi sepultado na Cidade de Davi, seu pai. E o seu filho Roboão foi o seu sucessor.

Apoi Solomon s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Şi în locul lui a domnit fiul său Roboam.