1 B endito seja o Senhor, a minha Rocha, que treina as minhas mãos para a guerra e os meus dedos para a batalha.

Binecuvântat să fie Domnul, Stânca mea, Cel Ce-mi deprinde mâinile pentru luptă şi degetele pentru război,

2 E le é o meu aliado fiel, a minha fortaleza, a minha torre de proteção e o meu libertador, é o meu escudo, aquele em quem me refugio. Ele subjuga a mim os povos.

Binefăcătorul meu, Fortăreaţa mea, Întăritura mea, Izbăvitorul meu, Scutul meu, Cel în Care mă încred, Cel Care-mi supune poporul!

3 S enhor, que é o homem para que te importes com ele, ou o filho do homem para que por ele te interesses?

Doamne, ce este omul, ca să-Ţi pese de el, ce este fiul omului, ca să te gândeşti la el?

4 O homem é como um sopro; seus dias são como uma sombra passageira.

Omul este ca un abur, iar zilele lui sunt ca umbra care trece.

5 E stende, Senhor, os teus céus e desce; toca os montes para que fumeguem.

Doamne, apleacă-Ţi cerurile şi coboară; atinge munţii, ca să fumege!

6 E nvia relâmpagos e dispersa os inimigos; atira as tuas flechas e faze-os debandar.

Aprinde fulgerul şi împrăştie-i pe duşmanii mei; aruncă săgeţile Tale şi pune-i pe fugă!

7 D as alturas, estende a tua mão e liberta-me; salva-me da imensidão das águas, das mãos desses estrangeiros,

Întinde-Ţi mâna din înălţime! Scapă-mă şi izbăveşte-mă din apele cele mari, din mâna fiilor celui străin,

8 q ue têm lábios mentirosos e que, com a mão direita erguida, juram falsamente.

a căror gură vorbeşte nimicuri şi a căror dreaptă este înşelătoare!

9 C antarei uma nova canção a ti, ó Deus; tocarei para ti a lira de dez cordas,

Dumnezeule, Îţi voi cânta un cântec nou, Îţi voi cânta cu lira cu zece corzi,

10 p ara aquele que dá vitória aos reis, que livra o seu servo Davi da espada mortal.

Ţie, Care le dai regilor biruinţa, Care îl scapi pe robul Tău, David, de sabia celui rău!

11 D á-me libertação; salva-me das mãos dos estrangeiros, que têm lábios mentirosos e que, com a mão direita erguida, juram falsamente.

Numai scapă-mă, izbăveşte-mă din mâna fiilor celui străin, a căror gură vorbeşte nimicuri şi a căror dreaptă este înşelătoare!

12 E ntão, na juventude, os nossos filhos serão como plantas viçosas, e as nossas filhas, como colunas esculpidas para ornar um palácio.

Atunci fiii noştri, în tinereţea lor, vor fi ca nişte plante bine crescute, fetele noastre sunt ca nişte stâlpi sculptaţi care susţin un palat.

13 O s nossos celeiros estarão cheios das mais variadas provisões. Os nossos rebanhos se multiplicarão aos milhares, às dezenas de milhares em nossos campos;

Grânarele noastre vor fi pline, gemând de tot felul de roade; turmele şi cirezile noastre ni se vor înmulţi cu miile şi cu zecile de mii pe păşunile noastre;

14 o nosso gado dará suas crias; não haverá praga alguma nem aborto. Não haverá gritos de aflição em nossas ruas.

vitele noastre vor fi bine hrănite; nu vom avea parte nici de spărturi de ziduri, nici de înrobire, nici de ţipăt pe uliţele noastre.

15 C omo é feliz o povo assim abençoado! Como é feliz o povo cujo Deus é o Senhor!

Ferice de poporul care are parte de acestea! Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!