1 B endiga o Senhor a minha alma! Ó Senhor, meu Deus, tu és tão grandioso! Estás vestido de majestade e esplendor!

Suflete al meu, binecuvântează-L pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu splendoare şi măreţie!

2 E nvolto em luz como numa veste, ele estende os céus como uma tenda,

Tu Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; Tu întinzi cerurile ca pe un cort,

3 e põe sobre as águas dos céus as vigas dos seus aposentos. Faz das nuvens a sua carruagem e cavalga nas asas do vento.

şi pui grinzile odăilor lui de sus pe ape; din nori Îţi faci car, şi umbli pe aripile vântului.

4 F az dos ventos seus mensageiros e dos clarões reluzentes seus servos.

Din vânturi Tu Îţi faci îngeri şi din flăcări de foc – slujitori.

5 F irmaste a terra sobre os seus fundamentos para que jamais se abale;

Tu ai statornicit pământul pe temeliile lui, ca să nu se clatine niciodată.

6 c om as torrentes do abismo a cobriste, como se fossem uma veste; as águas subiram acima dos montes.

Îl acoperiseşi cu adâncul ca şi cu o haină. Apele stăteau pe munţi,

7 D iante das tuas ameaças as águas fugiram, puseram-se em fuga ao som do teu trovão;

dar la mustrarea Ta au fugit, la bubuitul tunetului Tău au luat-o la fugă.

8 s ubiram pelos montes e escorreram pelos vales, para os lugares que tu lhes designaste.

S-au scurs de pe munţi, au coborât în văi, în locul pe care îl hotărâseşi pentru ele.

9 E stabeleceste um limite que não podem ultrapassar; jamais tornarão a cobrir a terra.

Le-ai pus un hotar peste care nu au voie să treacă, ca să nu se întoarcă şi să acopere pământul.

10 F azes jorrar as nascentes nos vales e correrem as águas entre os montes;

El face să ţâşnească izvoarele în văi şi ele curg printre munţi.

11 d elas bebem todos os animais selvagens, e os jumentos selvagens saciam a sua sede.

Toate fiarele câmpului se adapă din ele şi măgarii sălbatici îşi potolesc setea acolo.

12 A s aves do céu fazem ninho junto às águas e entre os galhos põem-se a cantar.

Pe malul lor îşi fac cuibul păsările cerului care-şi fac auzit glasul din frunziş.

13 D os teus aposentos celestes regas os montes; sacia-se a terra com o fruto das tuas obras!

Din odăile de sus, El udă munţii; pământul se satură de rodul lucrărilor Tale.

14 É o Senhor que faz crescer o pasto para o gado, e as plantas que o homem cultiva, para da terra tirar o alimento:

El face să crească iarbă pentru vite şi verdeţuri pe care omul să le cultive. El face astfel să răsară hrană din pământ:

15 o vinho, que alegra o coração do homem; o azeite, que lhe faz brilhar o rosto, e o pão que sustenta o seu vigor.

vinul care înveseleşte inima omului, uleiul care dă strălucire feţei şi hrana care întăreşte inima omului.

16 A s árvores do Senhor são bem regadas, os cedros do Líbano que ele plantou;

Copacii Domnului sunt bine udaţi, cedrii Libanului pe care El i-a sădit.

17 n elas os pássaros fazem ninho, e nos pinheiros a cegonha tem o seu lar.

În ei îşi fac cuibul păsările; barza îşi are casa în pini.

18 O s montes elevados pertencem aos bodes selvagens, e os penhascos são um refúgio para os coelhos.

Munţii cei înalţi sunt ai caprelor sălbatice, iar stâncile sunt un adăpost pentru viezurii de stâncă.

19 E le fez a lua para marcar estações; o sol sabe quando deve se pôr.

El a făcut luna să arate vremurile, iar soarele ştie când să apună.

20 T razes trevas, e cai a noite, quando os animais da floresta vagueiam.

Tu aduci întunericul şi se face noapte; atunci toate fiarele pădurii încep să mişune.

21 O s leões rugem à procura da presa, buscando de Deus o alimento,

Puii de leu rag de foame, cerându-şi hrana de la Dumnezeu.

22 m as ao nascer do sol eles se vão e voltam a deitar-se em suas tocas.

Când răsare soarele, se adună şi se culcă în cotloanele lor.

23 E ntão o homem sai para o seu trabalho, para o seu labor até o entardecer.

Atunci iese omul la lucrul lui, la munca lui, până seara.

24 Q uantas são as tuas obras, Senhor! Fizeste todas elas com sabedoria! A terra está cheia de seres que criaste.

Ce măreţe sunt lucrările Tale, Doamne! Toate le-ai făcut cu înţelepciune; pământul este plin de creaturile Tale.

25 E is o mar, imenso e vasto. Nele vivem inúmeras criaturas, seres vivos, pequenos e grandes.

Iată marea cât de încăpătoare şi de întinsă este! În ea mişună vieţuitoare fără număr, vieţuitoare mici şi mari.

26 N ele passam os navios, e também o Leviatã, que formaste para com ele brincar.

Corăbiile o străbat, în ea se joacă leviatanul, pe care l-ai făcut Tu.

27 T odos eles dirigem seu olhar a ti, esperando que lhes dês o alimento no tempo certo;

Toate nădăjduiesc în Tine ca să le dai hrana la vreme.

28 t u lhes dás, e eles o recolhem, abres a tua mão, e saciam-se de coisas boas.

Tu le-o dai, ele o primesc; Îţi deschizi mâna, ele se satură de bunătăţi;

29 Q uando escondes o rosto, entram em pânico; quando lhes retiras o fôlego, morrem e voltam ao pó.

Îţi ascunzi faţa, ele se îngrozesc; le iei suflarea, ele mor şi se întorc în ţărână;

30 Q uando sopras o teu fôlego, eles são criados, e renovas a face da terra.

Îţi trimiţi Duhul, ele sunt plăsmuite, înnoind astfel faţa pământului.

31 P erdure para sempre a glória do Senhor! Alegre-se o Senhor em seus feitos!

Fie ca slava Domnului să dăinuiască veşnic! Domnul să se bucure de lucrările Sale,

32 E le olha para a terra, e ela treme, toca os montes, e eles fumegam.

El, Care atunci când priveşte pământul, acesta tremură, iar când atinge munţii, aceştia fumegă.

33 C antarei ao Senhor toda a minha vida; louvarei ao meu Deus enquanto eu viver.

Voi cânta Domnului toată viaţa mea, voi cânta Dumnezeului meu cât voi fi!

34 S eja-lhe agradável a minha meditação, pois no Senhor tenho alegria.

Fie plăcută Domnului cugetarea mea! Eu mă voi bucura în Domnul.

35 S ejam os pecadores eliminados da terra e deixem de existir os ímpios. Bendiga o Senhor a minha alma! Aleluia!

Să piară păcătoşii de pe pământ şi cei răi să nu mai fie! Suflete al meu, binecuvântează-L pe Domnul! Lăudaţi-L pe Domnul!