1 C omo é agradável o lugar da tua habitação, Senhor dos Exércitos!

Cât de plăcute sunt Lăcaşurile Tale, Doamne al Oştirilor!

2 A minha alma anela, e até desfalece, pelos átrios do Senhor; o meu coração e o meu corpo cantam de alegria ao Deus vivo.

Sufletul meu tânjeşte şi suspină după curţile Domnului. Inima şi trupul meu strigă de bucurie către Dumnezeul cel Viu.

3 A té o pardal achou um lar, e a andorinha um ninho para si, para abrigar os seus filhotes, um lugar perto do teu altar, ó Senhor dos Exércitos, meu Rei e meu Deus.

Chiar şi pasărea îşi găseşte o casă, chiar şi rândunica îşi găseşte un cuib pentru ea, un loc unde să-şi pună puii, un loc la altarele Tale, Doamne al Oştirilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu!

4 C omo são felizes os que habitam em tua casa; louvam-te sem cessar! Pausa

Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta, căci ei Te laudă mereu! Sela

5 C omo são felizes os que em ti encontram sua força, e os que são peregrinos de coração!

Ferice de oamenii a căror tărie este în Tine şi a căror inimă se îndreaptă spre înălţimile Sionului.

6 A o passarem pelo vale de Baca, fazem dele um lugar de fontes; as chuvas de outono também o enchem de cisternas.

Când străbat aceştia valea Plângerii, ei o prefac într-un loc cu izvoare, pe care ploaia timpurie îl acoperă cu iazuri.

7 P rosseguem o caminho de força em força, até que cada um se apresente a Deus em Sião.

Ei merg din putere în putere şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu, în Sion.

8 O uve a minha oração, ó Senhor Deus dos Exércitos; escuta-me, ó Deus de Jacó. Pausa

Doamne, Dumnezeul Oştirilor, ascultă-mi rugăciunea! Pleacă-Ţi urechea, Dumnezeule al lui Iacov! Sela

9 O lha, ó Deus, que és nosso escudo; trata com bondade o teu ungido.

Scut al nostru, ia aminte, Dumnezeule! Priveşte cu bunăvoinţă la faţa unsului Tău!

10 M elhor é um dia nos teus átrios do que mil noutro lugar; prefiro ficar à porta da casa do meu Deus a habitar nas tendas dos ímpios.

Mai bine o zi în curţile Tale, decât o mie în altă parte. Mai bine stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii.

11 O Senhor Deus é sol e escudo; o Senhor concede favor e honra; não recusa nenhum bem aos que vivem com integridade.

Căci Domnul Dumnezeu este soare şi scut; El dă îndurare şi slavă. Nu lipseşte de bine pe cei ce umblă în integritate.

12 Ó Senhor dos Exércitos, como é feliz aquele que em ti confia!

Doamne al Oştirilor, ferice de omul care-şi pune încrederea în Tine!