1 М олитвата на пророк Авакума, по Оплакванията.

Rugăciunea profetului Habacuc. De cântat precum un şighionot.

2 Г осподи, чух вестта за Тебе, и се убоях. Господи, оживявай делото си всред годините, Всред годините го изявявай. В гнева си помни милостта.

– Doamne, am auzit de faima Ta! Lucrările Tale, Doamne, îmi inspiră teamă! Lucrează şi în cursul acestor ani! Fă-le cunoscute şi odată cu trecerea acestor ani! Dar, la mânie, adu-Ţi aminte de îndurare!

3 Б ог дойде от Теман, И Светият от хълма Фаран. (Села.) Славата му покри небето, И земята бе пълна с хваление към Него.

Dumnezeu vine din Teman şi Cel Sfânt – din muntele Paran. Sela Splendoarea Lui acoperă cerurile, iar lauda Lui umple pământul.

4 С иянието му бе като светлината; Лъчи се издаваха из страната му; И там бе скривалището на силата му.

Strălucirea Lui este ca lumina şi din mâna Lui ies raze; acolo îi este ascunsă puterea.

5 П ред него вървеше морът, И мълнии излизаха под нозете му.

Înaintea Lui merge molima, iar flacăra calcă pe urmele Sale.

6 Т ой застана и разклати земята, Погледна и направи народите да треперят; И вечните планини се разпаднаха, Безконечните гори се наведоха; Постъпките му бяха като в древността.

El se opreşte şi măsoară pământul; se uită şi face popoarele să tremure. Munţii cei trainici se sfărâmă, iar dealurile cele vechi se pleacă. Cărările Lui sunt veşnice.

7 В идях шатрите на Етиопия наскърбени; Поклатиха се завесите на Мадиамската земя.

Am văzut corturile lui Cuşan în necaz şi colibele ţării lui Midian tremurând.

8 Н егодува ли Господ против реките? Беше ли гневът Ти против реките, Беше ли гневът Ти против морето, Та си възседнал на конете си И на колесниците си, за да избавяш?

S-a înfuriat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se arată mânia Ta? Împotriva mării s-a aprins furia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi şi Te-ai suit în carul Tău de biruinţă?

9 Л ъкът Ти биде изваден от покривката си, Както Ти с клетва извести на племената. (Села.) Ти проряза земята с реки.

Arcul Îţi este dezvelit, iar săgeţile se află sub jurământ, la dispoziţia poruncii Tale. Sela Tu despici pământul prin râuri.

10 В идяха Те планините и се убояха; Водният потоп нападна; Бездната издаде гласа си, Вдигна ръцете си нависоко.

Munţii Te-au văzut şi s-au cutremurat. Potopul de ape s-a revărsat, iar adâncul şi-a făcut auzit glasul şi şi-a înălţat valurile.

11 С лънцето и луната застанаха в жилището си При виделината на твоите летящи стрели, При сиянието на блестящото ти копие.

Soarele şi luna s-au oprit în înălţimi la sclipirea săgeţilor Tale care pornesc, la strălucirea lăncii Tale scânteietoare.

12 С негодувание си преминал земята, С гняв си вършеял народите.

Tu străbaţi pământul cu indignare şi treieri neamurile cu mânie.

13 И злязъл си за изблавление на людете си, За избавление чрез помазаника си; Отсякъл си началника от дома на нечестивите, Открил си основите дори до върха. (Села.)

Ai ieşit ca să-Ţi eliberezi poporul, ca să-l izbăveşti pe unsul Tău. Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutăţii, l-ai dezbrăcat din cap până-n picioare! Sela

14 П ронизал си със собствените му копия главата на военните му, Които като вихрушка се устремиха да ме разбият, И чиято радост бе като че ли да ядят скришно сиромаха.

I-ai străpuns capul cu propriile-i săgeţi, atunci când războinicii lui s-au dezlănţuit ca să ne împrăştie! Bucuria lor a fost atunci ca a celor ce-l devorează pe sărac fără să ştie nimeni.

15 С конете си преминал си морето, Натрупаните много води.

Tu păşeşti pe mare cu caii Tăi, agitând apele cele mari.

16 Ч ух, и вътрешностите ми се смутиха, Устните ми трепереха от гласа, Гнилота прониква в костите ми, И на мястото си се разтреперах; Защото трябва да чакам тихо скръбния ден, Когато възлезе против людете Оня, който ще се опълчи против тях.

Când am auzit, mi s-a cutremurat trupul! La vestea aceasta, mi-au fremătat buzele! Mi-a intrat putrezirea în oase şi am început să tremur din genunchi! Totuşi voi aştepta liniştit ziua necazului ce se va abate peste poporul care ne va ataca.

17 З ащото, ако и да не цъфти смоковницата, Нито да има плод по лозите, Трудът на маслината да се осуети, И нивите да не дадат храна, Стадото да се отсече от оградата, И да няма говеда в оборите,

Chiar dacă smochinul nu înfloreşte şi în vii nu mai este rod, chiar dacă lipseşte rodul din măslin şi ogoarele nu mai dau hrană, chiar dacă turma din ţarc este nimicită şi nu mai sunt vite în grajduri,

18 П ак аз ще се веселя в Господа, Ще се радвам в Бога на спасението си.

eu tot mă voi bucura în Domnul şi mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!

19 И еова Господ е силата ми; Той прави нозете ми като нозете на елените, И ще ме направи да ходя по височините си. За първия певец върху струнните ми инструменти.

Domnul, Stăpânul, este tăria mea! El îmi face picioarele ca ale căprioarelor şi mă face să păşesc pe înălţimile mele. Pentru dirijor. De cântat cu instrumentele mele cu corzi.