1 А в шестата година, в шестия месец, на петия ден от месеца, като седях в къщата си, и Юдовите старейшини седяха пред мене, ръката на Господа Иеова слетя там върху мене.
În anul al şaselea, în luna a şasea, în a cincea zi a lunii, în timp ce şedeam la mine în casă împreună cu cei din sfatul bătrânilor lui Iuda, care şedeau înaintea mea, mâna Stăpânului Domn a venit peste mine.
2 П огледнах, и ето подобие на глед като огън; от това, което се виждаше, че е кръстът му и надолу, огън; и от кръста му нагоре, наглед като сияние, като че ли беше светъл метал.
M-am uitat şi iată că era cineva care semăna la înfăţişare cu un om; de la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit.
3 И Той простря подобие на ръка и ме хвана за космите на главата ми; и Духът ме издигна между земята и небето, и пренесе ме чрез Божии видения в Ерусалим, до входа на северната порта на вътрешния двор, гдето бе поставен възбудителят на ревността идол, който предизвиква ревнование.
El a întins ceva ca o mână şi m-a luat de zulufii capului. Duhul m-a ridicat între pământ şi cer şi m-a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeieşti, la intrarea dinspre nord a curţii interioare, acolo unde era aşezat idolul care stârnea gelozia lui Dumnezeu.
4 е то, славата на Израилевия Бог бе там, както във видението, което видях на полето.
Dintr-odată a apărut slava Dumnezeului lui Israel, aşa cum am văzut-o în vale.
5 Т огава ми рече: Сине човешки, подигни сега очите си към север. И тъй, повдигнах очите си към север, и, ето, на север от вратата, която води за олтара, при входа стоеше тоя възбудител на ревнивост идол.
El mi-a zis: „Fiul omului, priveşte înspre nord!“ Am privit înspre nord şi am văzut în partea de nord a porţii altarului acest idol al geloziei, chiar la intrare.
6 И рече ми: Сине човешки, видиш ли що правят тия? - големите мерзости, които Израилевият дом върши тук, та да се отдалеча от светилището Си? Но ще видиш още пак големи мерзости.
El a continuat: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârşesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Lăcaşul Meu? Vei vedea însă urâciuni şi mai mari!“
7 И тъй, заведе ме до вратата на двора; и, като погледнах, ето една дупка в стената.
Atunci m-a dus la intrarea curţii. M-am uitat şi am văzut o gaură în zid.
8 Т огава ми рече: Сине човешки, копай сега в стената. И като копах в стената, ето един вход.
El mi-a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.
9 И рече ми: Влез та виж нечестивите мерзости, които тия вършат тука.
El a continuat: „Intră şi uită-te la urâciunile groaznice pe care le fac ei aici!“
10 В лязох прочее и погледнах; и ето всякакви подобия на гадове и гнусни животни, и всичките идоли на Израилевия дом, изобразени на стената от край до край.
Am intrat, m-am uitat şi am văzut tot felul de chipuri de reptile şi de fiare urâcioase şi pe toţi idolii Casei lui Israel gravaţi pe zid, de jur împrejur.
11 И пред тях стоеха седемдесет мъже от старейшините на Израилевия дом, всред които стоеше Яазания Сафановия син, всеки с кадилницата си в ръката си; и гъст облак темян се издигаше.
Înaintea lor stăteau şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii Casei lui Israel, iar în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Şafan. Fiecare avea în mână câte o cădelniţă din care se ridica un nor mirositor de tămâie.
12 Т огава ми рече: Сине човешки, видя ли що правят в тъмнината старейшините на Израилевия дом, всички в скришните стаи за изображения? защото си казват: Господ не ни вижда; Господ е напуснал земята.
El mi-a zis: „Fiul omului, ai văzut ce fac bătrânii lui Israel în întuneric, fiecare în odaia idolului său? Căci ei zic: « Domnul nu ne vede! Domnul a părăsit ţara!»“
13 Р ече ми още: Ще видиш още пак големи мерзости, които вършат.
Apoi mi-a mai zis: „Vei vedea însă urâciuni şi mai mari pe care le săvârşesc ei!“
14 Т огава ме заведе до входа на северната порта на Господния дом; и, ето, там седяха жени та оплакваха Тамуза.
El m-a dus la intrarea Casei Domnului dinspre nord. Şi iată că acolo stăteau nişte femei care-l plângeau pe Tamuz.
15 И рече ми: Видя ли, сине човешки? Ще видиш още пак и по-големи мерзости от тия.
Mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Vei vedea însă urâciuni mai mari decât acestea!“
16 И въведе ме във вътрешния двор на Господния дом; и, ето, във входа на Господния храм, между предхрамието и олтара, около двадесет и пет мъже, с гърбовете си към Господния храм, и с лицата си към изток, които се кланяха на слънцето към изток.
Apoi m-a dus în curtea interioară a Casei Domnului. Şi iată că la intrarea în Casa Domnului, între portic şi altar, erau în jur de douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele spre Casa Domnului şi cu faţa spre răsărit; ei se închinau soarelui, plecându-se spre răsărit.
17 Т огава ми рече: Видя ли, сине човешки? Малко ли е за Юдовия дом дето вършат мерзости, каквито тия вършат тука? Защото като напълниха земята с насилия, пак предизвикват гнева Ми; и, ето, турят клончето до ноздрите си.
El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puţin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârşească urâciunile pe care le săvârşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara de violenţă şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată-i apropiindu-şi ramura de nas!
18 З атова и аз ще действувам с ярост; окото Ми няма да пощади, нито ще покажа милост; и макар да извикат в ушите Ми с висок глас, няма да ги послушам.
De aceea şi Eu mă voi purta cu ei cu furie; nu voi avea milă de ei şi nu-i voi cruţa. Deşi vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu-i voi auzi!“