1 W ie liegt die Stadt so wüst, die voll Volks war! Sie ist wie eine Witwe, die Fürstin unter den Heiden; und die eine Königin in den Ländern war, muß nun dienen.

Cum stă singură cetatea care odinioară era plină de oameni! Cum a ajuns asemenea văduvei, ea, care era mare între neamuri! Ea, care era prinţesa ţinuturilor, a devenit o sclavă.

2 S ie weint des Nachts, daß ihr die Tränen über die Wangen laufen; es ist niemand unter allen ihren Freunden, der sie tröstet; alle ihre Nächsten sind ihr untreu und ihre Feinde geworden.

Plânge amarnic în noapte şi lacrimile-i curg pe obraz. Dintre toţi iubiţii ei, nu mai există nici unul care să o aline. Toţi prietenii au înşelat-o, devenindu-i duşmani.

3 J uda ist gefangen in Elend und schwerem Dienst; sie wohnt unter den Heiden und findet keine Ruhe; alle ihre Verfolger halten sie übel.

După multă asuprire şi muncă grea, Iuda s-a dus în captivitate. Locuieşte printre neamuri şi nu găseşte un loc de odihnă. Toţi prigonitorii lui l-au ajuns chiar în toiul strâmtorării lui.

4 D ie Straßen gen Zion liegen wüst; weil niemand auf ein Fest kommt; alle ihre Tore stehen öde, ihre Priester seufzen; ihre Jungfrauen sehen jämmerlich, und sie ist betrübt.

Drumurile Sionului jelesc, căci nimeni nu mai vine la sărbători. Toate porţile lui sunt distruse, iar preoţii săi suspină; fecioarele lui sunt mâhnite şi el însuşi este plin de amărăciune.

5 I hre Widersacher schweben empor, ihren Feinden geht's wohl; denn der HERR hat sie voll Jammers gemacht um ihrer großen Sünden willen, und ihre Kinder sind gefangen vor dem Feinde hin gezogen.

Duşmanii lui au devenit stăpâni şi vrăjmaşii lui au parte de bine, căci Domnul l-a făcut să sufere din cauza mulţimii nelegiuirilor sale. Copiii lui au mers în exil, captivi înaintea duşmanului.

6 E s ist von der Tochter Zion aller Schmuck dahin. Ihre Fürsten sind wie die Widder, die keine Weide finden und matt vor dem Treiber her gehen.

S-a dus de la fiica Sionului toată splendoarea ei! Prinţii săi au ajuns ca cerbii care nu găsesc păşune, care fug, dar fără putere, dinaintea urmăritorului.

7 J erusalem denkt in dieser Zeit, wie elend und verlassen sie ist und wie viel Gutes sie von alters her gehabt hat, weil all ihr Volk darniederliegt unter dem Feinde und ihr niemand hilft; ihre Feinde sehen ihre Lust an ihr und spotten ihrer Sabbate.

În zilele necazului şi ale rătăcirii lui, Ierusalimul îşi aduce aminte de toate bogăţiile pe care le-a avut în zilele de odinioară. Când poporul lui a căzut în mâna duşmanului, nimeni nu i-a sărit în ajutor! Vrăjmaşii l-au privit şi au râs pe seama prăbuşirii lui.

8 J erusalem hat sich versündigt; darum muß sie sein wie ein unrein Weib. Alle die sie ehrten, verschmähen sie jetzt, weil sie ihre Blöße sehen; sie aber seufzt und hat sich abgewendet.

Cetatea Ierusalimului a păcătuit mult şi de aceea a ajuns murdară. Toţi aceia care o cinsteau, acum o dispreţuiesc, fiindcă i-au văzut goliciunea. Ea însuşi suspină şi îşi întoarce faţa.

9 I hr Unflat klebt an ihrem Saum; sie hätte nicht gemeint, daß es ihr zuletzt so gehen würde. Sie ist ja zu greulich heruntergestoßen und hat dazu niemand, der sie tröstet. Ach HERR, siehe an mein Elend; denn der Feind prangt sehr!

Necurăţia era pe rochia ei şi nu s-a gândit la sfârşitul său. Căderea ei a fost de neînţeles şi n-a fost nimeni s-o consoleze. „Priveşte-mi, Doamne, durerea, căci vrăjmaşul a triumfat!”

10 D er Feind hat seine Hand an alle ihre Kleinode gelegt; denn sie mußte zusehen, daß die Heiden in ihr Heiligtum gingen, von denen du geboten hast, sie sollen nicht in die Gemeinde kommen.

Duşmanul a întins mâna peste toate bogăţiile ei. Mai mult, ea a văzut neamurile intrând în Lăcaş, când Tu le porunciseşi să nu intre în adunarea Ta.

11 A ll ihr Volk seufzt und geht nach Brot; sie geben ihre Kleinode um Speise, daß sie die Seele laben. Ach HERR sieh doch und schaue, wie schnöde ich geworden bin!

Toţi cei din popor suspină, căutând după mâncare. Ei şi-au dat bogăţiile pentru mâncare, ca să-şi păstreze viaţa. Priveşte, Doamne, şi ia aminte la cât sunt de dispreţuită!

12 E uch sage ich allen, die ihr vorübergeht; Schauet doch und sehet, ob irgend ein Schmerz sei wie mein Schmerz, der mich getroffen hat; denn der HERR hat mich voll Jammers gemacht am Tage seines grimmigen Zorns.

Nu înseamnă nimic pentru voi, cei care treceţi pe lângă mine? Priviţi şi vedeţi dacă există vreo durere asemenea durerii mele, cu care Domnul m-a făcut să sufăr în ziua aprigei Lui mânii!

13 E r hat ein Feuer aus der Höhe in meine Gebeine gesandt und es lassen walten. Er hat meinen Füßen ein Netz gestellt und mich zurückgeprellt; er hat mich zur Wüste gemacht, daß ich täglich trauern muß.

Din înălţimi a trimis un foc care mi-a pătruns în oase. A întins o plasă sub picioarele mele şi m-a răsturnat. M-a pustiit şi m-a ostenit în tot timpul zilei.

14 M eine schweren Sünden sind durch seine Strafe erwacht und in Haufen mir auf den Hals gekommen, daß mir alle meine Kraft vergeht. Der HERR hat mich also zugerichtet, daß ich nicht aufkommen kann.

Nelegiuirile mele au fost prinse într-un jug şi împletite de mâna Sa. Ele apasă asupra gâtului meu, frângându-mi puterea. Stăpânul m-a dat în mâinile duşmanilor, fără ca eu să mă pot împotrivi.

15 D er HERR hat zertreten alle meine Starken, die ich hatte; er hat über mich ein Fest ausrufen lassen, meine junge Mannschaft zu verderben. Der HERR hat der Jungfrau Tochter Juda die Kelter getreten.

Stăpânul i-a tratat cu dispreţ pe toţi vitejii din mijlocul meu, El a chemat o armată împotriva mea, ca să-mi zdrobească tinerii. Stăpânul a călcat-o ca în teasc pe fiica fecioară a lui Iuda.

16 D arum weine ich so, und meine beiden Augen fließen mit Wasser, daß der Tröster, der meine Seele sollte erquicken, fern von mir ist. Meine Kinder sind dahin; denn der Feind hat die Oberhand gekriegt.

De aceea plâng, iar ochii îmi sunt plini de lacrimi, căci Mângâietorul meu S-a îndepărtat de mine, El, Care îmi înviora viaţa. Fiii mei sunt îngroziţi, deoarece vrăjmaşul a învins.

17 Z ion streckt ihre Hände aus, und ist doch niemand, der sie tröste; denn der HERR hat rings um Jakob her seinen Feinden geboten, daß Jerusalem muß zwischen ihnen sein wie ein unrein Weib.

Sionul îşi întinde mâinile rugător, dar nu este nimeni să-l mângâie. Domnul a poruncit pentru Iacov ca vecinii lui să-i fie duşmani, iar Ierusalimul a ajuns ca ceva murdar printre ei.

18 D er HERR ist gerecht; denn ich bin seinem Munde ungehorsam gewesen. Höret, alle Völker, schauet meinen Schmerz! Meine Jungfrauen und Jünglinge sind ins Gefängnis gegangen.

Domnul este drept, căci m-am răzvrătit împotriva Poruncii Lui. Ascultaţi-mă, vă rog, toate popoarele! Priviţi la durerea mea! Fecioarele şi tinerii mei au mers în captivitate.

19 I ch rief meine Freunde an, aber sie haben mich betrogen. Meine Priester und Ältesten in der Stadt sind verschmachtet; denn sie gehen nach Brot, damit sie ihre Seele laben.

Mi-am chemat aliaţii, însă ei m-au trădat. Preoţii şi bătrânii mei au pierit în cetate, căutând de mâncare pentru a putea trăi.

20 A ch Herr, siehe doch, wie bange ist mir, daß mir's im Leibe davon weh tut! Mein Herz wallt mir in meinem Leibe, weil ich so gar ungehorsam gewesen bin. Draußen hat mich das Schwert und im Hause hat mich der Tod zur Witwe gemacht.

Priveşte, Doamne, cât sunt de nenorocit! Măruntaiele-mi fierb, inima mi se zvârcoleşte înăuntrul meu, căci am fost foarte răzvrătit! Afară, sabia m-a lăsat fără copii, iar în casă, ea este precum moartea.

21 M an hört's wohl, daß ich seufze, und habe doch keinen Tröster; alle meine Feinde hören mein Unglück und freuen sich; das machst du. So laß doch den Tag kommen, den du ausrufest, daß es ihnen gehen soll wie mir.

Oamenii m-au auzit suspinând, dar nimeni nu m-a mângâiat. Toţi duşmanii mei au aflat de nenorocirea mea şi s-au bucurat de ce ai făcut. Adu însă ziua pe care ai vestit-o pentru ca şi ei să ajungă ca mine!

22 L aß alle ihre Bosheit vor dich kommen und richte sie zu, wie du mich um aller meiner Missetat willen zugerichtet hast; denn meines Seufzens ist viel, und mein Herz ist betrübt.

Fie ca toată răutatea lor să vină înaintea Ta şi poartă-te cu ei la fel cum te-ai purtat cu mine din cauza tuturor nelegiuirilor mele, căci suspinele mele sunt multe, iar inima-mi este sleită!