1 C ând Isus a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan –

Când Isus a aflat că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan –

2 c u toate că nu Isus Însuşi boteza, ci ucenicii Lui –

cu toate că nu Isus Însuşi boteza, ci ucenicii Lui –

3 a părăsit Iudeea şi S-a întors iarăşi în Galileea.

a părăsit Iudeea şi S-a întors iarăşi în Galileea.

4 T rebuia să treacă prin Samaria,

Trebuia să treacă prin Samaria,

5 p rin urmare, a ajuns într-o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i-l dăduse fiului său Iosif.

prin urmare, a ajuns într-o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i-l dăduse fiului său Iosif.

6 A colo se afla fântâna lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.

Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea.

7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: – Dă-Mi să beau!

O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: – Dă-Mi să beau!

8 U cenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.

Ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.

9 F emeia samariteancă I-a zis: – Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?! Iudeii, într-adevăr, nu au legături cu samaritenii.

Femeia samariteancă I-a zis: – Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?! Iudeii, într-adevăr, nu au legături cu samaritenii.

10 I sus i-a răspuns: – Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel Ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!“, tu însăţi I-ai fi cerut, şi El ţi-ar fi dat apă vie!

Isus i-a răspuns: – Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel Ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!“, tu însăţi I-ai fi cerut, şi El ţi-ar fi dat apă vie!

11 F emeia I-a zis: – Domnule, n-ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai deci această apă vie?!

Femeia I-a zis: – Domnule, n-ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai deci această apă vie?!

12 E şti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna şi care a băut el însuşi din ea, atât el, cât şi fiii şi turmele lui?

Eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna şi care a băut el însuşi din ea, atât el, cât şi fiii şi turmele lui?

13 I sus i-a răspuns: – Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete.

Isus i-a răspuns: – Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete.

14 D ar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică.

Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică.

15 F emeia I-a zis: – Domnule, dă-mi şi mie această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot!

Femeia I-a zis: – Domnule, dă-mi şi mie această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot!

16 E l i-a zis: – Du-te, cheamă-l pe soţul tău şi vino aici!

El i-a zis: – Du-te, cheamă-l pe soţul tău şi vino aici!

17 F emeia I-a răspuns: – N-am soţ! Isus i-a zis: – Ai spus bine: „N-am soţ!“,

Femeia I-a răspuns: – N-am soţ! Isus i-a zis: – Ai spus bine: „N-am soţ!“,

18 p entru că cinci soţi ai avut, iar cel pe care-l ai acum nu-ţi este soţ. Este adevărat ceea ce ai spus.

pentru că cinci soţi ai avut, iar cel pe care-l ai acum nu-ţi este soţ. Este adevărat ceea ce ai spus.

19 F emeia I-a zis: – Domnule, văd că Tu eşti profet!

Femeia I-a zis: – Domnule, văd că Tu eşti profet!

20 S trămoşii noştri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.

Strămoşii noştri s-au închinat pe muntele acesta, iar voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.

21 I sus i-a răspuns: – Crede-Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veţi mai închina Tatălui nici pe muntele acesta şi nici în Ierusalim.

Isus i-a răspuns: – Crede-Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veţi mai închina Tatălui nici pe muntele acesta şi nici în Ierusalim.

22 V oi vă închinaţi la ceea ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ceea ce cunoaştem, căci mântuirea este de la iudei.

Voi vă închinaţi la ceea ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ceea ce cunoaştem, căci mântuirea este de la iudei.

23 D ar vine ceasul, şi acum a şi venit, când adevăraţii închinători I se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; căci astfel de închinători caută Tatăl.

Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când adevăraţii închinători I se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; căci astfel de închinători caută Tatăl.

24 D umnezeu este Duh, iar cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.

Dumnezeu este Duh, iar cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.

25 F emeia I-a zis: – Ştiu că urmează să vină Mesia – Căruia I se zice Cristos. Când va veni El, ne va spune toate lucrurile.

Femeia I-a zis: – Ştiu că urmează să vină Mesia – Căruia I se zice Cristos. Când va veni El, ne va spune toate lucrurile.

26 I sus i-a zis: – Eu, Cel Care-ţi vorbeşte, sunt Acela.

Isus i-a zis: – Eu, Cel Care-ţi vorbeşte, sunt Acela.

27 C hiar atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi nici unul n-a întrebat: „Ce cauţi ?“ sau „De ce vorbeşti cu ea?“

Chiar atunci au venit ucenicii Lui şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi nici unul n-a întrebat: „Ce cauţi ?“ sau „De ce vorbeşti cu ea?“

28 F emeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate şi le-a zis oamenilor:

Femeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate şi le-a zis oamenilor:

29 „ Veniţi să vedeţi un Om care mi-a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“

„Veniţi să vedeţi un Om care mi-a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“

30 E i au ieşit din cetate şi veneau spre El.

Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El.

31 Î ntre timp, ucenicii Îl rugau: – Rabbi, mănâncă!

Între timp, ucenicii Îl rugau: – Rabbi, mănâncă!

32 D ar El le-a răspuns: – Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu ştiţi.

Dar El le-a răspuns: – Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu ştiţi.

33 C a urmare, ucenicii şi-au zis unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva de mâncare?“

Ca urmare, ucenicii şi-au zis unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva de mâncare?“

34 I sus le-a mai zis: – Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.

Isus le-a mai zis: – Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui.

35 N u ziceţi voi că mai sunt încă patru luni şi vine secerişul? Iată, Eu vă spun, ridicaţi-vă ochii şi priviţi ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriş! Chiar acum,

Nu ziceţi voi că mai sunt încă patru luni şi vine secerişul? Iată, Eu vă spun, ridicaţi-vă ochii şi priviţi ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriş! Chiar acum,

36 c el ce seceră primeşte răsplată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure împreună.

cel ce seceră primeşte răsplată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure împreună.

37 C ăci în această privinţă este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“

Căci în această privinţă este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“

38 E u v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi străduit; alţii s-au străduit, iar voi aţi intrat în strădania lor.

Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi străduit; alţii s-au străduit, iar voi aţi intrat în strădania lor.

39 M ulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în El din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“

Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în El din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce-am făcut!“

40 A şadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.

Aşadar, când samaritenii au venit la El, L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile.

41 M ult mai mulţi au crezut apoi din pricina cuvintelor Lui

Mult mai mulţi au crezut apoi din pricina cuvintelor Lui

42 ş i-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, căci am auzit noi înşine şi ştim că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“ Vindecarea fiului unui slujbaş al regelui

şi-i ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, căci am auzit noi înşine şi ştim că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“ Vindecarea fiului unui slujbaş al regelui

43 D upă cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea.

După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea.

44 C ăci El Însuşi spusese că un profet nu are parte de onoare în patria lui.

Căci El Însuşi spusese că un profet nu are parte de onoare în patria lui.

45 C ând a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci şi ei fuseseră la sărbătoare.

Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci şi ei fuseseră la sărbătoare.

46 A venit din nou în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Era acolo un slujbaş al regelui, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.

A venit din nou în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Era acolo un slujbaş al regelui, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.

47 C ând acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină să-i vindece fiul, căci era pe moarte.

Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi L-a rugat să vină să-i vindece fiul, căci era pe moarte.

48 I sus i-a zis: – Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nicidecum nu veţi crede!

Isus i-a zis: – Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nicidecum nu veţi crede!

49 S lujbaşul regelui I-a zis: – Doamne, vino până nu moare copilaşul meu!

Slujbaşul regelui I-a zis: – Doamne, vino până nu moare copilaşul meu!

50 I sus i-a răspuns: – Du-te; fiul tău trăieşte! Omul a crezut cuvintele pe care i le-a spus Isus şi a plecat.

Isus i-a răspuns: – Du-te; fiul tău trăieşte! Omul a crezut cuvintele pe care i le-a spus Isus şi a plecat.

51 Î n timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l-au întâmpinat şi i-au zis că fiul lui trăieşte!

În timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l-au întâmpinat şi i-au zis că fiul lui trăieşte!

52 A tunci el i-a întrebat de ceasul în care începuse să-i fie mai bine. Ei i-au răspuns: „Ieri la ceasul al şaptelea l-a lăsat febra.“

Atunci el i-a întrebat de ceasul în care începuse să-i fie mai bine. Ei i-au răspuns: „Ieri la ceasul al şaptelea l-a lăsat febra.“

53 T atăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăieşte!“ Şi a crezut el şi toată casa lui.

Tatăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăieşte!“ Şi a crezut el şi toată casa lui.

54 A cesta a fost al doilea semn pe care l-a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.

Acesta a fost al doilea semn pe care l-a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.